Autor: Cornel SARANCI

Nissan-Leaf

Deși sunt neamuri apropiate, britanicii și nemții au avut o relație istorică încordată. Antipatia reciprocă răbufnește adeseori. Dar iată că în urma Brexitului apar și  victime colaterale. Mașinile cu motor cu benzină și cele cu motor diesel vor fi interzise în Marea Britanie după 2040.

Ce vor fi simțind, acolo unde se odihnesc, Rudolf Diesel și Karl Benz? Progresul tehnologic din secolele XVIII și XIX a coincis cu o înflorire a libertății și a democrației, cele două fiind consecințe directe ale primului. În această perioadă au apărut vaporul cu aburi (Robert Fulton în USA) sau locomotiva cu aburi (Robert Stephenson în Anglia). Pe acea vreme guvernele din America, Anglia sau Germania nu erau preocupate să interzică vasele cu pânze sau să forțeze adoptarea navigației cu aburi. Totul era condiționat de mecanismul economiei de piață, iar inventatorii erau integrați în acest fenomen.

Secolul XX și, mai ales, actualul secol XXI sunt marcate de pătrunderea în domeniul economic a dogmatismului „religiei statiste” al elitelor politice și intelectuale, care fasonează discursul politic. Competiția militară dintre SUA și URSS în timpul războiului rece a fost dublată de una tehnologică. Rușii au trimis primul om în spațiu, primul satelit. Americanii au trimis primul om pe lună. Dar această competiție tehnologică spațială nu avea o miză economică. Era o luptă pentru imagine. Partea proastă pentru economie a început când dogmatismul ideologic a început să își spună cuvântul și în acest domeniu.

În anul 1970 președintele Nixon a înființat Agenția pentru protecția mediului, EPA, un nume cu rezonanțe nu prea plăcute la noi. În prezent această agenție în USA are peste 15.000 de angajați.

Încet, încet s-a format un mecanism, care, prin drenarea banilor publici în diverse programe de cercetare cu destinație specială și acordarea unor granturi către diverse fundații, a alimentat o mișcare care a reușit să frîneze folosirea energiei convenționale, a influențat publicul consumator, care a acceptat birurile pe consum, sub formă de accize, certificate verzi, și altele asemenea, și a intimidat politicienii. Ceea ce nu este prea greu, la urma urmei.

Așa se explică această decizie a guvernului britanic, într-un moment când gazele americane rezultate din forarea prin fracking sunt pe cale să elibereze Europa din „robia” Gazpromului.

Nu întâmplător prețul la pompă este în USA (la data curentă 31 jul 2017) 0.69 USD/l iar în UK peste dublu, 1.4, iar țara noastră 1.10 http://www.globalpetrolprices.com/gasoline_prices/ . Diferența o reprezintă taxele și accizele. De aici se văd și decalajele în dinamica economică.

Guvernul conservator britanic și-a însușit această viziune „verde” care îi întunecă luciditatea. Prin renunțarea la combustibilii convenționali, vor dispărea și aceste resurse financiare, obținute din taxarea benzinei și a motorinei la pompă. Mai mult, vehiculele electrice vor trebui subvenționate.

Lansarea pe piață a lui Tesla model 3 https://eresearch.fidelity.com/eresearch/evaluate/news/basicNewsStory.jhtml?symbols=TSLA&storyid=201707300908MRKTWTCHNEWS_SVC000083&provider=MRKTWTCH&product=NEWS_SVC&sb=1  la un preț estimativ de 35.000 USD presupune un rabat (subvenție) de șapte mii cinci sute de dolari pentru cumpărător. Deci contribuabilul, care nu își permite acest vehicul, va plăti pentru extravaganța unui cumpărător care vrea să fie cool, sau chic, sau la modă.

Folosirea integrală a mașinilor electrice, care vor trebui subvenționate !!, va produce un alt dezechilibru. Este vorba de rețeaua națională de distribuție care va fi suprasolicitată la orele de vârf. Renunțarea la energia ieftină, cărbunele și atomul va forța importurile de energie și în acest fel apare dependența energetică într-un domeniu strategic.

Ce dovedesc aceste fapte ? Că politicienii de orice culoare și orice nație cedează ușor în fața diverselor grupuri de presiune. Miza o repezintă puterea, influența și banii. Exemplul cel mai elocvent a fost oferit recent în cadrul întâlnirii grupului celor douăzeci, G20 la Paris. Principalele țări europene laolaltă cu massmedia, au făcut presiuni mari pentru a-l readuce pe președintele Trump înapoi în țarcul din care a ieșit și unde a fost băgat de Obama. De fapt acest acord este o imensă schemă de redistribuire și de alocare cu dedicație a resurselor, după modelul ajutorării țărilor din lumea a treia.

Se știe că aceste fonduri au ajuns la dictatorii și clicile care îi înconjoară. Cât privește țări ca India sau China, acestea au semnat ca să fie și ele în rând cu lumea fără însă a se angaja cu ceva.

Folosirea automobilelor electrice trebuie să urmeze un curs normal, evoluția firească a progreselor în cercetarea tehnologică, care să  le facă compatibile cu cerințele pieței. Forțarea notei prin reglementări și subvenții violează principiile pieței și ale bunului simț

Există desigur și metode banale de protecție a mediului în orașele mari. Una din acestea este incurajarea folosirii transportului în comun mai ales în zonele centrale. De asemenea folosirea transportului pe șine, așa cum se face în tranzitarea Elveției. Dar acest lucru se poate face și în mediul urban, construind terminale care să aducă vehiculele auto până în preajma destinației din marile orașe, precum și interzicerea construirii de hipermaketuri în mijlocul orașelor, tocmai pentru a nu se intra cu vehiculele grele de transport.

Dar marile decizii legate de reglementări, standarde și protecția efectivă a mediului nu poate fi lăsată în seama agențiilor statului. Un exemplu la îndemână îl oferă abuzul grosolan comis la primăria Iași prin tăierea teilor de pe Ștefan cel Mare. Ce a făcut agenția pentru protecția mediului ? Absolut nimic. Doar cetățenii care s-au organizat și s-au revoltat, au reușit să răstoarne o treabă urâtă, clocită de primar și acceptată tacit de consilieri.

Politicile publice în legătură cu mediul trebuie să se armonizeze cu cele economice. Este de înțeles că mediul trebuie protejat, pentru a proteja sănătatea publică. Dar în țara noastră agențiile guvernului au devenit doar o rotiță într-un mecanism care protejează interesele economice ale celor care jefuiesc pădurile și poluează aerul. Ele acționează la comandă politică și se reped ca niște dulăi doar asupra celor care nu răspund la comenzi. Pe de altă parte subvenționarea în producerea energiei „verzi” ca și în producerea automobilelor electrice încurajează o redistribuire, pe sub masă, a bunăstării, unor agenți economic, băieți deștepți, care sunt gata să încurajeze toate fanteziile birocraților din guvern, dacă le iese oarece câștig.

Acest lucru se întâmplă peste tot și în toate domeniile. În cazul de față, vorbim despre industria automobilelor și energetică. La fel este valabil și în cazul sănătății, cum am văzut în trecut și vom mai vedea și-n viitor, în serviciile de sănătate și cele de asigurări. Dar în toate situațiile cel mai păgubit este cetățeanul corect care își plătește impozitele, trăiește în limita posibilităților, și în afară de aceasta mai este și jignit pentru că este insensibil la nou.

Advertisements