bester-dinge-wahlsieger-mark
Sursa foto:  http://www.faz.net/aktuell/politik/ausland

Olandezii au dat semnalul unității europene, iar următoarea miză pentru Europa va fi în cadrul alegerilor din Franța.

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung face o analiză, în ediția sa online, a alegerilor din Olanda menționând o situație oarecum asemănătoare celei din țara noastră atunci când analizăm categoriile sociale care votează: alegătorii Primului-Ministru aparțin unei anumite categorii sociale situație care este valabilă și în în cazul celor care au votat pentru contracandidatul său Gert Wilders, existând astfel diferențe evidente între cele două clase sociale care au votat.

Fotografia în care învingătorul Rutte este înfățisat apare cu următoarea precizare: „Cel mai bun lucru: Mark Rutte sărbătorind victoria în alegeri miercuri seara, la o petrecere în Haga”.

Întrebarea ridicată de către Allgemeine Zeitung este legată de semnificația acestui fapt pentru autoritățile olandeze, de ceea ce va urma după formarea noului Parlament și a Guvernului. Olanda se înscrie în rândul țărilor care sprijină în continuare proiectul european, iar prin votul de ieri gruparea politică cu mesaj populist a lui Gert Wilders a primit un important vot de blam, fiind întrecută ca urmare a votului masiv acordat partidului lui Mark Rutte.

Rezultatul acestor alegeri a stârnit zâmbete și a condus la instalarea unei stări de ușurare în rândul politicienilor din mai multe țări europene, înaintea acestor alegeri existând temerea ca opțiunile electoratului olandez să meargă către instalarea unei guvernări sub a cărei conducere s-ar fi ajuns la o stare de instabilitate politică într-un context politic european și așa foarte complicat.

După numărarea celor mai multe dintre voturi, mai exact 95,3 % din numărul total, partidul de centru dreapta a lui Ruttes, anume Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), avea un procent de 21, 3% în ceea ce privește numărul de voturi. Avantajul pare enorm față de partidul clasat pe locul al doilea, anume Partidul pentru Libertate – care a obținut un procent mult mai mic de 13%, doar că, prin comparație cu precedentele alegeri din Olanda scorul este mai slab pentru VVD, fiind vorba de o pierdere a unui procent de 5,2%.

Alcătuirea noii forme de guvernare pare în acest moment a fi una complicată, conform analizei făcute de către nemți. Spre deosebire de anul 2012 atunci când evoluția bună a partidului VVD condus de Rutte a obținut o bună performanță în alegeri, fapt ce a permis formarea conducerii din două partide, în prezent se pare că Rutte va trebui să formeze o coaliție din trei partide, fapt ce va îngreuna procesul de formare a noului guvern. Interesant este faptul că nimeni nu ar vrea să guverneze alături de Wilders, cel căruia nu i-a mai rămas decât să spere într-un rezultat mai bun la următoarele alegeri.

Acesta din urmă a ținut să trimită un mesaj prin intermediul unui SMS: „În trecut al fost al treilea mare partid al Olandei, iar astăzi suntem al doilea mare partid. Data viitoare vom fi pe locul 1.”

Știri pe aceeași temă: 
„Potrivit exit-poll-ul Ipsos rata de participare la vot a fost de 82% – cea mai ridicata din ultimii 31 de ani.” (Sursa: Știrile ProTv – http://stirileprotv.ro/stiri/international/alegeri-in-olanda-rezultatul-ar-putea-schimba-soarta-europei-prezenta-la-vot-ridicata.html)

„Blocarea ascensiunii lui Geert Wilders a fost posibila prin participarea masiva la vot: peste 80%. Noul parlament va fi unul extrem de fragmentat, asadar va fi nevoie de formarea unei coalitii de guverare din 4 ori chiar 5 partide. In ultimii 60 de ani, in Olanda, formarea guvernului a durat in medie 72 de zile. Recordul dateaza din 1977, cand a fost nevoie de 208 zile.” (Sursa: Știrile ProTv)

Sistemul politic din Olanda

Olanda este o monarhie constituțională din anul 1815, după ce între 1581 și 1806 a fost o republică (țara a fost ocupată de Franța între 1806 și 1815).

Din 2013, Olanda este reprezentată de regele Willem-Alexander, succesorul reginei Beatrix. Teoretic, regele numește membrii guvernului. Practic, odată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de rege.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanță mai mică. Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

Advertisements