Autor: Cornel Saranci

185

Lista asemănărilor dintre o casă și un drum nu este prea lungă totuși. Structura de rezistență a unei case este formată din pereți, planșee, grinzi, stâlpi. Acestea delimitează spațiul de locuit pe care trebuie să-l închidă, să-l izoleze de mediul exterior și să-l protejeze împotriva pericolelor naturale, vânt, zăpadă, incendii, cutremure.

Structura drumului este însă stratificată, de unde și denumirea latină via strata (drum format din straturi), de unde a apărut cuvântul stradă. Aceste straturi se așează unul peste altul începând cu stratul de fundație și terminând cu stratul de îmbrăcăminte, care se vede de către toată lumea. Pentru a înțelege principiul acesta de construcție să aruncăm o privire la paginile de FB ale doamnelor care își pun cozonacii și prăjiturile la vedere, ca să fie apreciate și respectate.

Ei bine, întreaga compoziție a cozonacului, sau a ruladei, sau ce se mai pune la cuptor, se așază într-o formă, o tavă, pentru că aceasta nu are o consistență care să îi permită să păstreze forma. Constructorii îl numesc cofraj. În cazul drumului această metodă se realizează prin săparea unui șanț de adâncimea straturilor rutiere adunate la un loc și unde se toarnă ”compoziția” fiecare strat așezat pe rând și compactat. Aceasta este așa numita săpătură în ”casetă”. Însă mai există o metodă, clasică, de unde apar necazurile. Straturile sunt așezate unul peste altul, fără a se face un „cofraj”. Pentru ca această „compoziție” să „nu dea pe dinafară” se face în lateral un acostament, un umăr (Shoulder în limba engleză) care să țină toată structura la un loc. Acostamentul ne duce cu gândul la coaste, care susțin cavitatea toracică la mamifere și păsări. Dar acostamentul ne sugerează și corabia care acostează la chei.

Acostamentul este un chei unde „costează” o mașină cu probleme, sau un șofer care vrea să rezolve o problemă urgentă. Mai este și locul pe unde ar trebui să circule pietonii și bicicliștii; un fel de trotuar în afara localității. Deci putem observa că acostamentul are un rol multiplu: susține în lateral structura de rezistență a drumului, ca să nu se împrăștie, sau să refuleze, asigură circulația trecătorilor sau oprirea vehiculelor. Și în plus asigură circulația apei lateral spre șanțuri.

Pentru a-și face datoria, acostamentele trebuie în primul rând bine compactate și executate din pământuri negelive (nesensibile la îngheț). Mai mult decât asta, trebuie să aibă o pantă transversală mai mare decât îmbrăcămintea drumului, pentru a grăbi scurgerea laterală a apei spre șanțuri.

 Ce se întâmplă însă dacă acostamentele nu sunt compactate corespunzător (nu au un grad de compactare optim?) În timpul sezonului umed roțile vehiculelor grele transformă acest pământ (care ar fi trebuit acoperit cu pietriș) într-o mlaștină. Cine circulă în aceste zile pe drumurile noastre, poate constata acest lucru, practic peste tot. Dacă depășești cu roata marginea, așa zisului asfalt, riști să te scufunzi într-o masă informă și clisoasă de zoaie amestecate cu urme de zăpadă. Dar fenomenul are și alte explicații. De regulă, în lunile octombrie sau noiembrie, încep diverse operațiuni de săpare de șanțuri pentru diverse instalații chiar la marginea amprizei drumului (adică lângă marginea șanțului, sau locului unde ar fi trebuit să fie un șanț).

Să facem observația clară că normativele de executare a lucrărilor de terasamente interzic cu desăvârșire lucrările sub temperatura de plus 5 grade, pentru că sub această limită nu se mai poate face o compactare optimă. Iar cei care dau autorizații ar trebui să știe asta. Dacă lucrarea se termină, bine, dacă nu, se lasă așa. În cel mai fericit caz se aruncă în grabă pământul la loc. Compactare, ceva acolo să fie. Pământul rămas se răsfiră peste tot ca să nu fie transportat așa cum scrie în deviz, și se încasează prin situația de lucrări. Că de, cum să mai avem și bani de șpăgi. La prima ploaie totul se transformă în patinoar. Mașinile care ies din curți, că trebuie să iasă și ele, patinează de zici ce-i asta. În cele din urmă ajung și ele pe drum având ditamai încălțămintea de noroi, care se întinde pe toată șoseaua.

Dar ce face administrația drumului? Ce fac celelalte inspectorate și tot felul de comiții, plătite de noi, toți? Încasează șpăgi prin reprezentanții noștri puși acolo de „partidul care este-n toate și-n cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde la soare”.

Advertisements